Supravegherea vaccinărilor, siguranţa vaccinurilor reprezintă componente nelipsite şi vitale ale supravegherii bolilor prevenibile prin vaccinare. Extinderea fără precedent a imunizărilor prin vaccinare impune specialiştilor care lucrează în domeniu, oamenilor de sănătate publică, cunoştinţe şi informaţii la zi, atât pentru a-şi justifica motivaţia de practicieni, cât şi pentru a informa competent publicul – părinţi, tutori, adulţi – cu autoritate suficientă şi necesară pentru a contracara informaţiile eronate sau rău intenţionate. Supravegherea, monitorizarea siguranţei vaccinului este o specialitate distinctă a farmaco-epidemiologiei, a farmaco-vigilenţei (vaccino-vigilenţa), care supraveghează pasiv siguranţa produselor, medicamentelor, vaccinurilor. (...)

   Cele ce urmează reprezintă o cronică literară la două mâini, una a rigurozităţii şi cealaltă a jocului. Fiind autorul unei antropologii „ecuatoriale“, va trebui să găsesc firul conducător al intervenţiei mele asupra cuprinsului numărului 4 al revistei literare a Societăţii Medicilor Scriitori şi Publicişti din România (SMSPR), intitulată inspirat Fântâna din Kos. Vă rog să-mi permiteţi să emit un pitac (decret de ridicare la rang bisericesc) pentru dl dr. Alexandru Trifan, numindu-l mare pitar într-ale spiritului. (...)

    Constatăm că, pe măsură ce dispar profesioniştii, iar locul lor este luat de meseriaşi în practicarea medicinii, este necesar, tot mai des, să apelăm la alfabetul metodei în gândire, aşa cum ne învaţă filosofia, ştiinţa gândirii. Vechii greci au pus temeliile culturii şi ştiinţei pentru că au descoperit metoda gândirii sistematice şi sistemice. Alexandru cel Mare a învins cu cei 30.000 de macedonieni armata de 600.000 a perşilor pentru că Aristotel îi predase metoda, pentru că, datorită acesteia, falangele macedonene funcţionau matematic, ca nişte aparate ultraprecise, iar perşii erau doar o imensă hoardă. (...)

Articolul îl puteţi citi în ziarul nostru, Viaţa medicală.

   Bolile cronice, precum artrita reumatoidă, spondilita anchilozantă şi afecţiunile lombare, principalele „vinovate“ de îngrădirea accesului la muncă pentru sute de mii de cetăţeni ai UE, au reprezentat subiectul unui raport al organizaţiei The Work Foundation din Marea Britanie cu privire la impactul afecţiunilor musculo-scheletale asupra forţei de muncă din 26 de ţări. Rezultatele din România au fost prezentate marţi, 3 mai 2011, la Palatul Parlamentului, sub patronajul Ligii Române contra Reumatismului. (...)

    Eşecul în încercarea de formula o definiţie cuprinzătoare a sănătăţii a făcut să se depună eforturi pentru găsirea unui concept sinonim în medicină. Sub influenţa unei crescânde centrări a preocupărilor legate de persoana umană, teoreticienii occidentali şi în special cei de peste ocean au lăsat la o parte tendinţa de abstractizare a gândirii europene şi au pornit la drum din direcţia subiectivităţii individuale. (...)

   La 1 mai 2011 intră în vigoare noile prevederi ale Legii nr. 53/2003 – Codul Muncii, modificate de Legea nr. 40/2011, publicată în Monitorul Oficial nr. 225/31.03.2011. Evidenţiem, în cele ce urmează, modificările semnificative, cu implicaţii directe sau potenţiale asupra sistemului medical românesc, această prezentare nefiind însă exhaustivă. (...)

   Obezitatea infantilă este o problemă globală. Şi în România, prevalenţa ei este în creştere. Complicaţiile obezităţii sunt grave şi apar chiar de la vârsta adolescenţei. În acest context, am evaluat eficienţa abordării actuale a terapiei obezităţii în clinica noastră şi am căutat soluţii pentru problemele întâlnite. Concluziile analizei retrospective au fost: populaţia generală nu consideră că excesul ponderal ar reprezenta o ameninţare pentru sănătate; consilierea în privinţa obezităţii se poate face corespunzător în ambulatoriu; avem metode slabe de evaluare. Plecând de la aceste concluzii, am creat un program în ambulatoriu pentru pacienţii supraponderali şi obezi. Am lansat un website menit să informeze şi să ofere suport persoanelor implicate în problema obezităţii infantile în România, fie ei copii, părinţi sau profesionişti. (...)

Mai multe detalii în ziarul nostru, Viaţa medicală.

   Tratamentul litiazei glandelor salivare a cunoscut modificări radicale în ultimii 20 de ani, ca urmare a introducerii în practică a metodelor moderne, minim invazive de tratament – litotriţia extracorporală (ESWL) şi sialendoscopia. De la finele anului trecut, aceste metode au fost adoptate şi implementate şi în Clinica universitară de Chirurgie Oro-Maxilo-Facială din Bucureşti, aceasta fiind, de altfel, singura clinică de profil din Europa de Est în care se practică această terapie. Aceste proceduri sunt descrise în articolul ce poartă semnăturile dlui prof. dr. Alexandru Bucur şi ale colaboratorilor săi. (...)

   Încă o stea, poate cea mai strălucitoare – este o părere personală – din şirul stelelor-oameni care, cu siguranţă, vor face neîncăpătoare piaţeta de lângă magazinul Cocor, a fost dezvelită duminică, 27 martie a.c. Nu întâmplător a fost aleasă data – marchează Ziua Mondială a Teatrului – şi deloc întâmplător personalitatea: maestrul Radu Beligan, preşedinte de onoare al Institutului Internaţional de Teatru. (...)

 

   Aşa cum semnalam în numărul trecut, Alianţa pentru Sănătate din România (APSR) – din ai cărei 20 de membri fondatori amintim: Asociaţia Medicală Română, Asociaţia Spitalelor din România, Fundaţia Crucea Alb-Galbenă din România, Patronatul Farmaciştilor din România, Societatea Naţională de Medicina Familiei, Societatea Română de Neuroreabilitare, Fundaţia pentru Protecţia Adulţilor cu Boli Cardiace etc. – a iniţiat un pachet de propuneri pentru măsuri considerate obligatorii, în vederea bunei funcţionări a sistemului de sănătate din ţara noastră. Pentru implementarea lor, APSR consideră că este necesară conlucrarea cu factorii de decizie politică, legislativă şi administrativă cu prerogative în domeniul sănătăţii. (...)

Mai multe detalii în ziarul nostru, Viaţa medicală.

   O întrebare firească dacă luăm în consideraţie faptul că termenul de sănătate mintală (SM) a depăşit larg sfera medicală, devenind un bun comun, că – profesionişti sau nu – cei care-l folosesc nu-i atribuie întotdeauna acelaşi înţeles, deoarece are mai multe accepţiuni, dar mai ales că psihiatrii poartă „haina“ sănătăţii mintale de parcă ar fi principalii săi proprietari. (...)

 

  

   Ziua de 1 martie a fost, anul acesta, una deosebită pentru copiii internaţi la Institutul Oncologic „Prof. dr. Al. Trestioreanu“ din Bucureşti. Împreună cu clovnii CliniClowns şi cu reprezentanţii Fundaţiei UTI, aceştia au creat mărţişoare pentru mamele lor, uitând astfel pentru câteva ore de suferinţa provocată de boli şi tratamente. Atelierele practice dedicate acestei zile, reunite în acţiunea „Mărţişor cu suflet şi zâmbet de copil“, s-au desfăşurat până la 8 martie a.c. şi în alte spitale din Bucureşti şi din ţară: Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii „Maria Sklodowska Curie“, Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii „Grigore Alexandrescu“, Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului „Alfred Rusescu“ şi Spitalul Clinic de Copii Braşov.